Porcelain

Mai ai ceva de pierdut atunci cand arunci ultima piesa ramasa, cea mai fragila, din mana in mana, ca la un joc de-a "Magarusul"? Toate amprentele straine imprimate invizibil pe fata portelanului, asa de ne-ale-tale, nu mai au nicio importanta. Nici moleculele de miros strain pe care le lasa in urma, imperceptibil, palmele altora. Nici macar mangaierile de o secunda, cat celalalt o prinde si o arunca mai departe. Niciuna din astea nu mai e a ta. Si oricum vartejul e amuzant. Pentru ca nu mai e al tau. Nici macar crapatura.