N-o lua Personal

Au geci din piele, blugi si sacosa de rafie. El vinde telefoane prin Personal, iar ea costumase de copil. Intra in compartiment si, dupa o cearta la volum maxim in tiganeste, amandoi se apuca sa citeasca ziarele gasite pe bancheta.

Isi sug maselele, el fluiera o melodie, ea sparge seminte. Nu mai vorbeste nimeni. La un moment dat, ridicandu-si capul din ziar, ea catre el, cu accent: "Iti iubesti nevasta?". Apoi, intorcandu-si ochii catre titlul din ziar: "Iti iubesti familia? Impreuna sunteti mai puternici!".

Constatare semnata si parafata strict in zilele lucratoare

De fapt e senzatia aia cand iti vine sa razi asa, pur si simplu, in timp ce-ti batzai picioarele si simti ca nu ai nimic de pierdut. Ca nu mai ai puncte si virgule, ci doar o sfera. Inauntru.
Let loose, goose :) E misto.

Metallica de adormit copiii

In playlist-ul de mai jos sunt cateva versiuni de noapte buna de la Placebo, Marylin Manson, Rammstein sau Radiohead. Si ca bonus, cateva melodii de la Depeche Mode si Bjork, toate astea-n variantele lui Richard Cheese si ale corului Scala.

Am mai povestit la un moment dat de Richard Cheese, e un tip pe care-ti vine sa-l prezinti parintilor. Asta daca parintii tai sunt genul cu plete si plantute datatoare de senzatii naturiste dosite prin casa:) Cheese preia melodii care n-au nici in clin, nici in maneca cu jazz-ul - "Enter Sandman", "Smells like teen spirit", "Like a virgin", "Insane in the brain" sau "Chop Suey" si le prelucreaza in still jazz/lounge. Iti vine sa te lingi pe timpane cand il auzi :)

Iar corul Scala e alcatuit din 40 fete si un pian si au castigat premiul pentru cel mai bun cor al anului in 2000, in Belgia. Canta de vreo 10 ani melodii clasice, dar in 2002 au avut un proiect cu Kolacny Brothers, care se cheama "Scala on the rocks". Albumul contine piese de la Rammstein, U2, Nirvana, Placebo, toate cantate heruvimic :)

Din pacate, pe Jiwa am gasit doar cateva din variantele de mai sus. Pentru "Enter sandman" si "Chop Suey" in varianta lui Richard Cheese, click aici, respectiv aici.

Intru nezdruncinarea creierilor

Ganduri

Odata si-odata, tot am sa-ti pun busuioc din cap pana-n calcaie. Apoi o sa te bag in cearceaf alb, pe o perna cu marginea lucrata de mana si o sa te las sa adormi in linistea cu greieri. De dincolo de fereastra neagra o sa miroasa ascutit a urzici, ierburi si racoare. Si o sa-ti fie bine.

Noroc ca provincia strikes back

De ce nu-mi vine sa plec din Bucuresti 2

Si de-asta :)

De ce nu-mi vine sa plec din Bucuresti

In afara de:
-anticariatele pe care le recunosti dupa miros
-cartile de joc pe care le tot gasesc pe jos de la o vreme
-cinematografele deschise la 10 noaptea
-covrigii calzi, cu sare mare, de la Leu
-rochiile vechi de mireasa din dughenele din Lipscani, expuse in strada, pe umeras
-cladirea de trei etaje cu o singura fereastra, in mijloc,
ar mai fi micile atentii pe care le-am gasit, in vreo 2-3 ani, pe strazi, peretii cladirilor, pe cate un cos de gunoi, precum se poate observa si in imaginile alaturate :)

M.P.

As vrea sa stii ca te-am visat, ca ma gandesc mereu la tine cand vad rulouri cu spanac in raft si cand aud in jur cuvantul "balarii". Ca desi m-a obosit sms-ul de acum doi ani, in care imi povesteai despre cuvantul "ochean", acum imi iese cu greu din minte.

Ca am simtit, probabil, aceeasi caldura brusca in capul pieptului atunci cand te-am vazut in fata mea, dar ca nici eu nu am vrut/putut sa vin sa-ti vorbesc, desi la un moment am incercat s-o iau rational si sa-mi zic ca e absurd, ca nu mai am 12 ani. Dar am avut toata seara, privindu-ti, din cand in cand, mainile mici.

Te-am asteptat la Waldeck si la Thievery Corporation, dar am dat de tine exact unde ma asteptam mai putin. Mi-ai schimbat, pentru o noapte, starea de vis. Am visat verde, placut si vesel, ca in Olanda, cand ma feream foarte mult.

M-am gandit ca-i mai bine sa raman in spatele tau, unde stiam sau cel putin speram sa nu-ti mai produc toate tulburarile de acum o vreme. M-am mirat sa te vad fara aparat, asa ca iti las aici cateva poze.

O fi si criza buna la casa omului?

Eram acum cateva zile la Billa. Soarele stralucea, pasarile cantau, se auzea iarba cum creste. La intrare in Billa - poing!... Niste afise mari cu "Sarbatori fericite", clopotei, reni, tot tacamul. Intru si, plimbandu-ma printre rafturi, dau cu ochii de niscaiva beteala atarnata de pereti. Mai incolo, niste globulete zglobii, atarnate in brazi artificiali de Craciun, impodobiti ca la carte. Printre toate astea, oamenii se plimbau imbracati in tricouri sau camasa.

O alta chestie: la Universitate e un magazin in care se vand chestii asortate anotimpului - vara au spice de grau in geam, toamna o dau pe dovleci si borcanele de muraturi de jucarie etc. Ieri dau cu ochii de o armata de mosi craciuni pusi in geam, globulete, fundite, coronite din brad de pus pe pereti... nu ca n-ar fi mers, dar le punea piedica un singur amanunt - copacii aia verzi de pe bulevard si cele 20 de grade de afara, in conditiile in care, peste o luna si jumatate, e Craciunul de-adevaratelea.

Oi fi eu singura paranoica, de mi se pare ceva in neregula cu asta? :) Adica faptul ca in ultimii 50 de ani, din cauza poluarii, temperatura globala a crescut cu un grad, nu mira chiar pe nimeni? Da, stiu, "ce mai e un singur grad in ziua de azi?". Pai mai nimic, in afara de faptul ca vara il simti din plin, spre exemplu, cand, in loc sa fie 39 de grade, sunt 40. Sau ca, in aceeasi perioada in care, cu 15 ani in urma puneam geaca pe mine, acum scriu de la calculatorul asta imbracata in tricou si fusta.

Oare macar criza asta financiara o sa ne oblige, macar un pic asa, de gust, sa consumam mai putin, deci sa si poluam mai putin? Abia acum am simtit pentru prima oara, pe pielea mea, efectele crizei de care vorbeste toata lumea: plecand de la magazin acum cateva zile, mi-am dat seama ca dadusem 100 de ron pe doua sacose cu strictul necesar - paine, sare, varza, viezure, manz. Atunci mi-am dat seama ca-i pe bune:). Ca, daca vrei sa-ti iei aceleasi lucruri ca si pana acum, trebuie sa scoti cam de doua ori mai multi bani din buzunar. Nu ai atatia bani, nu mai cumperi atatea produse, deci nu mai produci atat gunoi. Dar de aici pana la a zice despre criza financiara ca-i o metoda de combatere a poluarii o fi cale lunga? :)