M(otorhead) & M(oby)

Cateva poze din a doua zi de B'estfest, in care au cantat Ayo, Polarkreis 18 si cele doua bomboane de pe tort, M(otorhead) & M(oby). Ceva mai saracacios anul asta si ca trupe, si ca public. Totusi, la Moby cred ca au fost vreo 10.000 de oameni. Mi s-a parut si cel mai bun concert din ziua asta, chiar daca venisem cu inima impartita pe jumatate cu Motorhead :)

Cu tot respectul pentru bunicutii de la Motorhead, care canta de aproape dublul varstei mele, mi s-a parut ca in trupa se simte oboseala, iar vocea lui Lemmy s-a auzit prost (nu stiu daca din cauze de energie sau din cauze de sonorizare, poate amandoua). Oricum, a fost un concert fain ca atmosfera, s-au facut pogo, crowd surfing si evident ca la "Ace of Spades" nici n-a mai fost nevoie de ventilatoare, la cate plete se vanzoleau in jur. Bunicutii nu au revenit insa cu niciun bis, spre dezamagirea generala, mai ales ca au cantat doar 60 de minute.









In schimb, la Moby a fost o magie generala :) Sunet bun, lumini frumoase, combinatii de culori excelente pentru fotografii. A intrat pe scena, imbracat in tricou si blugi, iar cand a zis simplu "Hello", ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat, ca si cand n-ar fi zbierat in extaz mii de oameni, mi s-a ridicat parul pe maini si mi-a venit sa-l pup pe crestetul ras. A cantat o gramada de melodii cunoscute ("Porcelain","Why does my heart feel so bad", "Lift me up" - la care s-a sarit in cor :) ), multumind dupa fiecare piesa cu un "Senchiu, senchiu, senchiu, sencs!", dupa care nu putea sa nu te buseasca rasul, auzindu-l asa, putin sasait si calm.

S-a bucurat ca Bush a plecat in sfarsit, "after 8 fuckin' years", timp care a fost "the worst, most awful president" pe care SUA l-au avut vreodata. A incheiat concertul - dupa vreo ora si jumatate de produs sentimente amestecate, de la bucurie tembela la meditatie - cu "I'm feeling so real", melodie de topaiala generala acum vreo 10 -15 ani. Si pentru toate astea, la sfarsit, cand el ne-a zis "senchiu, senchiu", n-am putut sa nu zbier un "No, senc IU, Moby!" :)

M

Cu cat ai mai multe zile ireale, cu atat cred ca iti vine mai usor cand esti pe patul de moarte. Zilele in care simti ca abdici de la ce stiai in mod normal si ai senzatia ca traiesti ca intr-o carte sau intr-un film, ca toate intamplarile si oamenii pe care ii ai in fata curg ca un scenariu bun, iar tot ce poti tu sa faci e sa razi si sa te simti eliberat, relaxat, ei, zilele astea iti fac de fapt despartirea de viata mult mai usoara. Pentru ca de fapt doar in zilele astea traiesti cu adevarat. In spatiile astea dintre intamplarile obisnuite, asemanatoare cu spatiile dintre celulele unui tesut, in care nu stii ce e. E adaptare, improvizatie, jonglerie. Pe sistemul "Ce flori frumoase! Sunt artificiale?", uneori e asa de frumos ca nici nu iti dai seama daca e adevarat.

A-vio-vio-vio-viooleetaa!

Concertul Gogol Bordello de acum doua zile s-a savarsit, as zice eu, pentru doi oameni. Bine, si pentru restul de 2.000 care au venit sa-i vada, dar in special pentru doi oameni care au fost vedete miercuri seara :).



De exemplu, Veverita e un om ales. Ca altfel nu vad cum sa-ti strige numele solistul Eugene Hutz de nu stiu cate ori, alaturi de inca 2000 de oameni. Prima oara am zis ca or fi vocile...dar a doua oara s-a auzit clar si de pe scena, si din public: “A-vio-vio-vio-violeta!!”. Si asta fiindca avea ea ceva in seara aia...avea coada aia de vis, barbatii se inghesuiau sa o invite in parc, avea bretonul ca nimeni altcineva, de-ti venea s-o mangai pe cap in continuu, sa-i cumperi Whiskas, s-o iei acasa! Deci nu e de mirare ca nici Hutz n-a scapat din mrejele ei. Vorba lui Liv, o fi insurat? :)



Bun, Gogol a cantat miercuri pentru Vio-vio-violeta. Dar a mai cantat pentru cineva. Nu stiu cum il cheama, dar are vreo 60 de ani, canta la vioara in Taraf de Haidouks, are piele neagra si par alb si cred ca atunci, pe scena, a fost seara vietii lui. Nu stiu, asa am avut eu senzatia. Parea impiedicat de propriul corp imbatranit, altfel sunt sigura ca ar fi alergat de la un cap la altul al scenei, ca si Hutz. A cantat la vioara de-a scos scantei. Si a fost foarte mandru cand, la sfarsitul concertului, Gogol i-a invitat si pe cei de la Taraf pe scena si au cantat impreuna ultima melodie, asa, ca un adevarat mix etno-culturalo-maggic. Si apoi a tinut-o de mana pe una din dansatoarele de la Gogol, cu vreo 40 de ani mai tanara, a tinut-o toata melodia, a pupat-o, a ras, a venit in fata scenei, a primit aplauzele ca un adevarat rege, a ramas singur si fascinat, in fata celorlalti, in timp ce din public veneau strigate, aplauze, fluieraturi etc etc. Am avut senzatia ca pentru el asta a fost momentul care i-a justificat toata viata, momentul la care visam majoritatea in secret – sa fim iubiti instantaneu, sa ni se strige numele, sa existam in memoria cuiva, sa fim despicati din dragoste, precum Grenouille din “Parfumul”.



Si apoi, in sfarsit, Gogol a cantat pentru noi, cei 2000 de profani. Ne-am chitait, am sarit, am zbierat, am transpirat, ne-am imbracat in mov, am gandit local si am f.... global. Si abia astept s-o mai facem si data viitoare, fiindca presimt ca Gogol nu sunt la ultimul concert in Romania. Dupa ce au cantat o melodie cu jumatate de versuri in romana, care se cheama, culmea, “Roumania”, asa presimt eu, ca n-au cum :)





Start wearing purple (pe vio-vio-violeta o puteti vedea la un moment dat in stanga de tot, intr-o bluza rosie :) )

In extractie, in foraje, in platforme, in abataje...in mine

Mai jos este reactia Happyfish la campania de promovare pe care Gabriel Resources o duce acum pe posturile TV, in speranta de a castiga o bruma de sustinatori pentru "investitiile salvatoare" pe care vrea sa le faca la Rosia Montana. Spoturile pentru Gabriel au fost facute de Naumovici (poate castiga si el, saracul, macar de-un molar de aur din toata afacerea asta, daca oricum respectul de sine si l-a pierdut de mult).



PS: De aici puteti prelua, semna si trimite o scrisoare deschisa catre Ministrul Culturii, Theodor Paleologu, pentru impiedicarea distrugerii de catre Gabriel Resources a Masivului Carnic, respectiv a minelor romane si a altor vestigii arheologice care se gasesc acolo.

Acesta e cel mai recent obiectiv al companiei, deoarece in Carnic se gasesc cele mai mari zacaminte de aur din zona. Mai multe puteti face citind scrisoarea, semnand-o si trimitand-o la adresa cabinet.ministru@cultura.ro .

Dupa ploaie

In seara asta, dupa ploaie, am vazut una din cele mai frumoase lumini, asa, cam ca lumina sfarsitului lumii:)

Intaietatea

E 5 dimineata, am deschis geamul si mananc un snitel cu sos de rosii iute, facut in casa. E bun. Aerul e dupa ploaie - un prim-aer, cu totul diferit de un prim-ministru. Pe cer e ultima stea, chiar daca e prima pe care o vad eu. Iar pasarile canta asa – 3-4-5, putine in general, dar multe, bucuros de multe, pentru linistea asta, in care oricum rasuna, la concurenta, pasii unui om. Sunt niste pasi gumosi, incaltarile i se lipesc pe asfaltul inca putin umed; e singur pe toata strada, duce o geanta pe umar, trece de geamul meu si merge mai departe, probabil spre serviciu. Liliecii zboara bezmetic, se aude si primul caine de cand pare ca a venit dimineata. Si ma intreb daca intaietatea asta de a auzi primele pasari, pasi, caini, in barca lui Ra, ni se da sau o luam noi de undeva. De unde? Pana unde?

Morning Mimi

Ce sa fie? O dulceata de nuci? Un serbet si apa rece? Sau poate un ceai la 5? :)