Pastrati Rosia verde!

Sustine Rosia Montana in UNESCO World Heritage

Tuesday, February 26, 2008

Tarie de caracter, motivatie, team spirit

Inca un curs de dezvoltare profesionala si i-ar putea fi deja un concurent de temut lui Base.

Sunday, February 24, 2008

Dar intrati, intrati, autentificati-va

Asta ca sa stii ca nu te voi intampina cu mana goala cand vii la mine in b(ar)log; numai sa dai si tu un buzz inainte, sa devirusez locul, ca nu pot sa te primesc asa. Cand ai ajuns, bati frumos in login, nu te-apuci sa sari firewall-ul asa...ca toti neica nimeni...intri si ne-asezam la povesti. Dar sa nu te apuci sa ridici CAPS LOCK-ul la mine, ca nu ne mai intelegem, mai ales dupa ce o sa vin cu o tava de

Dupa aia, sa stii ca n-am cine stie ce bunataturi prin Share, ca sa-ti fi facut un platoas... deci iti dau forward la asta si te descurci tu

Monday, February 18, 2008

Confetti

so i tell you what..
Oamenii se revolta. Pe internet. Ohoho, cate rauri de ura si rautate curg prin megabitii neobositi ca o lava.
Oamenii fac revolutii online.
Ne punem la adapostul firewallurilor. Ne dam share la sentimente
si evident ca nu asta e ce vroiam sa zic.
toata lumea se lupta.
se trantesc usi.
se mototolesc cearsafuri.
este obositor cand toti cred ca au ceva de spus.
nu se pricepe nimeni sa taca. Nu ca hobby, dar macar atunci cand trebuie.
Este atat de groaznic sa nu simti nevoia de o lupta? sa nu simti mereu un minus in tine? sa simti golul doar ca pe o adancitura, nu ca pe o adancitura rea? O afundatura moale, in care poti adaposti ceva care sa creasca, incalzit, mai tarziu, in loc sa il vezi doar ca pe un crater de care ti-e frica si pe care incerci cu disperare sa il umpli, sa il umpli cu ceva, orice, doar sa nu mai simti cum ti se afunda degetul printre coaste, in cautarea a ceva moale, cald, care ar trebui sa creasca.
Tu crezi ca scriu despre tine. Oamenilor le place sa creada lucruri bune despre ei.
Oamenilor le place sa se ascunde in spatele:
pisicilor
portocalelor
tocurilor
tigarilor
inelarului nesingur
pielii
cozonacului si al sarmalelor

Aici karma se dizolva. Intr-un pahar de vin negolit, peste care mai torni, desigur.

Wednesday, February 13, 2008

Si totusi...si Hitler e om...

Se facea azi-noapte ca eram din nou clasa a doispea. Unele lucruri nu se schimba niciodata, nici in vis nu dadusem pe la scoala tot anul. In schimb, pusesem bazele viitorului tarii - aveam o slujba care imi manca tot timpul si tot pentru slujba ajunsesem si la scoala, de unde se vede treaba ca de adeverinte nu scapi nici cand dormi...
Asa, si ajung acolo si dau nas in nas cu o colega care tocmai iesise din clasa si care-mi zice: "Aoleu, bine c-ai venit, hai intra ca avem examen, sa-ti iei si tu o nota, sa-ti incheie media".
M, cam nasol, dar trebuia sa-mi fac datoria, asa ca intru. Inauntru, cine sa fie? Chiar domnu Hitler, care se plimba printre banci, cu mainile la spate, veghind sa nu copieze nimeni, ca altfel jar mancam (la propriu) Ee..si mai asez, scot o "foaie de hartie" si incepe sa imi sune telefonul. Si vine Hitler sa-mi confiste telefonul. Eu ii zic: "Dar stati putin, ca abia mi l-am luat, nici nu stiu cum se pune pe vibratii",dar mi l-a luat. Evident ca la examen nu am scris nimic si nici nu am reusit sa copiez, asa ca ies de-acolo nitel pleostita. Cand, ce sa vezi, vine Hitler putin catranit: era si el indragostit de-o fata si vroia sa plece cu ea pe vapor (asta cred ca e de la siroposenia aia de 14 februarie care vine), dar nu avea bocanci. Daca nu avea bocanci, nu putea sa plece. Si-mi vine solutia salvatoare: "Domnul Hitler, stati putin, ca intru de pe telefonul meu pe internet si va comand o pereche de bocanci de pe eBay. Si v-am scos din jena, numai ca..stiti... foaia mea de examen e goala..." Si ne-am inteles pana la urma, de unde si vorba - esti om cu mine, sunt om cu tine, daca nu esti evreu, tigan sau homosexual.