Ieri am terminat prima mea carte din hartie reciclata. A durat doua doua zile si nici n-a durut. Carticica, mai bine zis viitorul jurnal al cuiva, are insertii cu scoici, frunze si petale de trandafir, inclusiv un semn de carte impletit din rafie si sfoara. Razvan m-a ajutat cu presatul foilor si cusutul lor. In fapt, cel mai mult a durat uscarea foilor; cel mai placut a fost mirosul de praf incins care iesea din mojarul in care am pisat scoicile; cel mai jenant a fost mirosul amestecului de hartie (ala de branza frantuzeasca) ce-mi iesea din maini la conferinta lui dan puric :); cel mai frumos e sentimentul pe care-l ai cand pleci din atelier cu munca ta sub brat (nu-i asa ca suna emotionant de comunist? :) ).
Cusatura cu sfoara
Insertii cu scoici in interiorul cartii, pe marginea foii
Coperta cu insertii de frunze si semnul de carte cu o petala de trandafir
6 comments:
parcă-s turtele cu julfă de la ţară. doar că astea-s mai pătrăţoase. oare or fi bune cu lapte?
vaaai, musetico!! bine ca nu te-ai facut dirijor, sa te fi dus cu mainile asa la orchestra :)
asa, facute coc? :)
facute coc ar fi bine:) numa sa nu le lasi sa fluture libere pe la nasu trompetistilor, saracii. :)
@ muntele:
cum se traduce julfa in franceza?
Dar in romana?
A, si sa stii ca se poate face si hartie cu paine sau malai, asa ca luati cu lapte :)
@ liv:
pai sigur, trompetistilor nu, ca le dau lacrimile si au mainile ocupate
Post a Comment