Scriituri-muzeu

Sunt unele lucruri la care revii din cand in cand, treci cu privirea-stergatoare-de-praf peste ele si prin minte iti trec cadre miscatoare ca dintr-un film mut: te misti printr-o serie de poze cu zimti. Ca si intr-un muzeu, au rolul de a nu te lasa sa-ti uiti istoria, doar ca in cazul asta e vorba doar de istoria ta. Uit mult, asa ca o sa-mi las in continuare un semn de carte din liceu:

"Doamne, mai stii cand eram mica si ti-am lasat langa televizor, ascuns in spate, inelul meu de fier cu piatra rosie? Pentru ca voiam sa ti-l dau tie. Ti l-am facut cadou, dar dimineata l-am gasit tot acolo si m-ai cam dezamagit, sincera sa fiu. Asa…ce voiam sa-ti zic… mie nu prea imi vine sa cred ca stai mereu acolo si ce faci ? Faci BINE. Hai ca te inteleg… atat cat pot, mai bine zis cat m-ai lasat tu atunci cand m-am nascut. Si mai zici ca omu-i liber! Nu vreau sa crezi ca fac misto de tine, si apoi, chiar daca as face, m-ai intelege, ca doar eu sunt mica si proasta, iar tu esti Tatal care teoretic e mai mare si mai intelept si intelege totul.

Mi-ar placea sa te iau cu mine intr-un bar si sa iti dau bere si culmea ar fi sa-ti si placa! Dar probabil ca deja stii cum e. M-ar enerva sa stiu totul. Tu ii vezi pe astia cum se bat ca chiorii ? Si de ce ii lasi, ma rog frumos ? Mi se pare cam invechita ideea asta cu trei zile intuneric dupa care vii tu si faci ordine.


Si tot asa…mai stii cand eram mica, in spital si trebuia sa imi ia sange din vena si nu voiam si m-am bagat sub pat si te-am rugat sa ma scapi, dar nu m-ai scapat si atunci m-am enervat si am inceput sa te injur, ghemuita sub pat, pana a venit asistenta.


Doamne, eu stiu ca nu te rezumi la tot felul de pupincurisme, la matanii si adresari respectuoase (mi se par cam libidinoase), asa ca sper ca nu te superi daca vorbesc asa cu tine. Daca nu ma insel, la unele chestii suntem egali - tu si noi, oamenii - numai ca tu esti mai egal ca noi.


Probabil ca daca m-as duce in pustiu si te-as cauta si pana la urma te-as gasi dupa nu stiu cate sacrificii si ritualuri si epifanii, cum zice proful de religie, probabil ca nu te-as mai placea asa mult. Sau poate m-as indragosti de tine, stii tu, nu fizic si atunci nu ai mai scapa de mine. Probabil ca si lumea s-ar duce de rapa, pentru ca as sta pe capul tau toata ziua si nu mi-ar tacea gura si tu nu ai mai putea sa te concentrezi. Si atunci ai uita de zi, ai uita sa alternezi ziua cu noaptea, ar fi ca la Polul Nord pe tot Globul, 6 luni noapte, 6 luni zi si toti ar fi confuzi sau nervosi, nu ar mai fi valuri in mare, s-ar opri centrala Teleajen, ar fi accidente de tot felul, he he ce balamuc ar fi!


Cred ca o sa vin sa te caut…"