Pastrati Rosia verde!

Sustine Rosia Montana in UNESCO World Heritage

Sunday, March 23, 2008

Toata lumea tace din gura si scrie compunerea!

"Scrieti prima fraza la persoana I care va vine in cap si bagati-o intr-o povestire".

"Ma uit la vartejul de frunze ca in filmele cu indieni"

Cand merg pe munte e ca si cum as sari pe tuburile unui nai. Cateodata urc si totul pare mai subtire - aerul, siguranta, apoi ma apropii din nou mai mult de pamant, de sentimentul gros, baritonal, de neurnit. Cand am senzatia ca a iesit o melodie coerenta si neagitata, inseamna ca acea calatorie a fost buna. Adica indienii vorbesc despre acel "walk about" in care isi trimit copiii, ajunsi la o anumita varsta, intr-un drum initiatic in natura. Acolo, ei trebuie sa se lase condusi de ceva, poate un fel de spirit, care ii va ajuta sa inteleaga semnele din natura; ele se traduc cu acelasi inteles si intensitate in interiorul lor.
Cateodata, drumul ti se pare un fel de film in care privesti totul, fara a simti mare lucru, asteptand in continuu o subtitrare din partea cuiva.
Atunci, se cheama ca ai mai prins doar genericul. Vezi actantii, afli rolurile, dar nu cunosti actiunea si nici nu ai inteles de fapt cu ce a fost filmul. Asa ca poate trebuie sa il astepti pe urmatorul.
Cand rolurile-s clare, cand intelegi de ce esti acolo, cum se face ca un lucru s-a intamplat fix atunci, ca sa-l vezi tu, poate e vorba de o melodie completa, ca in padure, cand ma uit la vartejul de frunze din filmele cu indieni.

PS: Liv, multam pentru foaia de mate liniata :)

2 comments:

Adrian Costea said...

Faina idee. Incearca asa: faci un blog comun care sa contina un roman in foileton si inviti cateva persoane. Fiecare va continua povestea tinand cont de ceea ce au scris ceilalti. Va iesi o scriitura imprevizibila chiar si pentru autorii lui.

Livia Gyongyosi said...

cand am fost acasa am facut curat intr-un dulap si mi-am aruncat toate caietele din liceu. nici unu nu era scris mai mult de jumatate. unele aveau copertile sau foi din ele decupate in diferite forme. predominau mazgalelile. in afara de alea de mate. alea erau scrise de la un capat la altu, cu un scris mare si urat. si pe coperti aveam versurile de la nothing else matters si low man's lyrics. nu stiu ce m-a apucat acum cu caietele de mate, mai ales liniate, da le iubesc pur si simplu. :)