Pastrati Rosia verde!

Sustine Rosia Montana in UNESCO World Heritage

Saturday, January 2, 2010

Societatea Romana de Diabet , o dulceata de institutie!

Na, ca nici nu stiu de unde sa incep. Incerc s-o iau pe scurt: prietenii mei stiu deja ca am diabet, ca fac intre 4 si 6 injectii pe zi, ca-mi fac zilnic teste de glicemie si ca umblu cu pliculetele de zahar dupa mine.

Ceilalti oameni care poate mai intra pe blogul asta nu stiu ca am diabet de 23 de ani. (Stati linistiti, ca nu urmeaza o poveste lacrimogena :) ). Diabetul e o afectiune endocrinologica, mai pe romaneste, pancreasul din dotare nu mai produce insulina. Fara insulina, toti am fi kaput in cateva zile. Din cauza asta, cei al caror pancreas nu mai functioneaza, trebuie sa isi injecteze insulina. E, dar nu asta e marea chestie, ci cat de corect reusesti sa-ti calculezi necesarul de insulina, in functie de mai multi factori: nivelul glicemiei, ce anume vrei sa mananci, cat anume mananci, cat efort fizic faci in ziua respectiva, cat de stresat esti. Toate astea alcatuiesc un cocktail care influenteaza actiunea insulinei, respectiv echilibrul glicemic. Iar asta e cel mai important, pentru ca daca ai glicemii mari pentru o perioada lunga de timp, intervin complicatii asupra ochilor, rinichilor, inimii, creierului si dixtractia poate continua :)

De ce scriu toate astea? Fiindca as vrea sa tai de pe lista de dorinte pentru 2010 partea cu "pompa de insulina". Pompa asta iti monitorizeaza tot timpul glicemia si iti administreaza insulina precum un pancreas artificial, dandu-ti o mare libertate de actiune (poti manca ce vrei, cand vrei, cat vrei, poti face efort intens fara sa mai calculezi obsesiv tot programul si meniul zilei). In special daca ai complicatii fizice, pompa te ajuta foarte mult sa le tii in frau (nu le face sa dispara, dar cel putin nu mai avanseaza). Avand in vedere ca la mine au inceput sa apara, zau ca nu m-ar deranja o pompa frumoasa, cuminte, care sa gateasca bine si sa ma astepte seara cu o ceasca fierbinte de insulina :)

Bun, pana aici e foarte frumos. Cu doar o singura, mica problema. Pe Ministerul Sanatatii si pe cei de la Societatea Romana de Diabet ii doare in orificiul seringii de situatia diabeticilor. Site-urile lor sunt facute in ciuda tuturor pacientilor din Romania. Nu am gasit nimic legat de posibilitatea de a cumpara pompe de insulina la noi in tara. Din punctul lor de vedere, aceste "tehnologii ale diavolului" nu exista. Chiar daca sa presupunem ca ai avea bani sa le cumperi, realizezi ca habar nu ai daca se gasesc la noi, cum functioneaza, cat costa exact etc.

Pe site-urile acestor institutii gasesti, in schimb, informatii vitale precum "Repere istorice ale Societatii Romane de Diabet (SRD)", "Statutul Societatii" sau "Statistici". Normal, sunt exact informatiile rapide si practice de care ar avea nevoie orice diabetic, nu? Breaking news, domnilor de la SRD: "Nu!". Asa ca, in situatii ca asta, singura sursa de informatii sunt alti pacienti. Ii gasesc pe forumuri, pe bloguri, pe diverse site-uri. La Minister & Co nici nu ma mai deranjez sa intreb, am mai facut-o in alte randuri, dar cred ca erau ocupati cu brevetarea ceaiului de galbenele, a trasului pe mana cu otet si a altor tehnologii moderne de tratare a afectiunilor cronice.

La un moment dat, cineva din alta tara m-a intrebat cu relaxarea occidentalului obisnuit ca totul sa functioneze ca uns: "Dar de ce nu iti cumperi pompa? E mult mai simplu". Si i-am raspuns cu un calm dubios pe care cred ca doar cineva satul de un Guvern de doi lei, care nu se mai schimba odata, poate sa-l aiba: "Cum sa imi cumpar pompa intr-o tara in care Ministerul Sanatatii nu acorda bani nici macar pentru insulina si ace, atunci cand trebuie? Sau care iti da lunar o cutie gratuita de teste pentru glicemie, in conditiile in care ai nevoie de 3 cutii in fiecare luna, ca sa ai situatia sub control? Eu am norocul sa mi le pot permite, dar altii nu au sansa asta. Iar uneori nici nu baga insulina in farmacii la data la care trebuie, uneori intarzie chiar si o saptamana. Tu ai putea sa stai o saptamana fara aer?". Si n-a mai raspuns nimic.

Vedeti, de-asta Romania e o tara in care nu te plictisesti niciodata. Daca ai diabet, nici nu prea ai mai avea cand (ma refer la speranta de viata), se ocupa Ministerul Sanatatii de asta. Stiu ca pare pomposo-tragic, dar sa stiti ca eu oricum nici nu ma mai enervez cand scriu randurile astea. Le-am mai scris de multe ori in trecut, prin diverse publicatii si in afara de reactia altor cativa pacienti care mi-au scris cu diverse intrebari, nimic nu s-a schimbat in administratie. Nu ca as astepta de vreo 10-15 ani, dar or'shcat.

Bun, asa ca intorcandu-ma la subiectul pompei de insulina, poate voi aveti mai multe informatii despre asta. Cunoasteti pe cineva care a avut pompa sau care mai are? Stiti cat costa? De unde se poate cumpara? Cat costa consumabilele? O atentie, o prajitura, ceva? :)

27 comments:

Livia Gyongyosi said...

am dat un google si am gasit ceva, cu preturi cu tot, dar m-am cam enervat asa ca-ti zic altadata, cand o sa ma pot cenzura. da mai bine da tu si vezi pe pagina romdiamed.

Alina said...

Da, pai ma cam asteptam la preturile alea... Prin alte tari sunt gratuite - si aparatul, si consumabilele, dar norocul nostru ca traim in Romanica si aici nu dam banii pe prostii.

Livia Gyongyosi said...

consumabilele si accesoriile. or avea si promotii? full option? probleme de design si trend? posibilitatea sa-ti alegi un pancreas mai bun sau mai prost vad ca o au. si ma bucur, iti dai seama, uite ce frumos, exista tehnica. care ne-a salvat, ea.

Alina said...

Oricum, e bine ca am aflat de unde se poate lua. Poate la un moment dat, dupa ce o sa ma duc la "Dansez pentru tine", o s-o si cumpar :)) Multam pentru site.

vio said...

dacă vrei pot să le scriu eu ălora la Din dragoste, poate rezolvăm ceva...:)...sau poate strângem bani cu toţii şi îţi facem cadou de ziua ta. Serios!

Alina said...

:)) daca vii cu echipa de filmare, vezi ca am interfon 119. Si prefer margarete, nu trandafiri rosii, cum tot obisnuieste Mirciulica :)

Multumesc pentru intentie, dar doar daca-i vorba de ziua mea din 2015, ca pana atunci cred ca reusim sa strangem :)

miruna vlada said...

draga alina, nu stiu daca iti mai amintesti de mine, ne-am cunoscut prin 2007 in twice la seratele literare. in fine, vroiam doar sa-ti spun la multi ani, iti citesc blogul si imi place. iar raspuns la intrebarea ta nu am, dar uite un site foarte dragut si cu blog: www.amdiabet.com ;)

Alina said...

Buna, Miruna, sigur ca-mi amintesc de tine :) Multumesc pentru urari, un an bun si tie si colaborari cat mai spornice :)

Am gasit si eu site-ul lui Dragos Bucur acum cateva zile, e foarte fain si optimist tonul lui :)

Anonymous said...

Aceasta tema este pur si simplu fara pereche:), este foarte interesant pentru mine:P Bravo !! vreau sa mai vad in continuare discutii pe tema asta!

Alina said...

@ anonim: ma bucur ca esti interesat/a de subiect :) Dar m-as bucura si mai tare daca n-ar mai fi nevoie de discutii pe tema asta, respectiv daca pompele ar fi usor de gasit, iar min. sanatatii si-ar da macar un pic interesul (cu niste finantari). Sau macar daca s-ar gasi mai multe informatii despre ele. Din pacate insa, presimt ca discutiile o sa continue, nu de alta, dar ca fapt divers, doctorita mea nici nu stia ce inseamna consumabile pentru pompe. Sau cum functioneaza. Funny, nu? :P

vasilissa said...

Am fost ieri la clinica aia de linga Batistei pentru diabetici, cu o matusa care avea nevoie de o reteta ca sa faca fata altor trei luni de diabet si chiar m-am gindit la tine. Clinica era curatica, dar oamenii de la receptie, sau cum s-o chema..., desigur jegosi. pe dinautru, ca altminteri nu aveau tarina sub unghii. Ideea e asa. Daca un medic a plecat, murit, disparut, evaporat, pacientii care ii erau arondati fie se duc sa isi cumpere batiste cu chenar in cel mai mioritic stil cu putinta, fie se pun pe urlat pina cind duduia de la parter intelege ca romanii isi stiu, uneori, drepturile. A trebuit sa se ajunga la tipete pentru ca matusa din dotare sa isi recupereze fisa si sa patrunda spre un alt medic. Asta dupa ce, desigur, fatuca s-a sucit de vreo cincizeci de ori sa ii de fisa pe motiv ca daca pacienta indrazneste sa se duca cu ea la vreun medic sa il deranjeze... De-ale Romanicii valuri...

Alina said...

Daaa, e ceva de vis. Si acolo, la Batistei, e clinica de stat, dar aceeasi chestie se intampla si in Ploiesti, la doctorita mea, care pana acum vreo doi ani avea cabinet tot la o clinica de stat. Ala s-a inchis, asa ca ea si-a deschis unul privat. La al' privat, normal ca platesti toate analizele, tăt-tăt ce-ti trebuie (mai putin insulina). Si dupa ce am platit tăt-tăt, ii zic asistentei ca as vrea sa intru putin la doctorita si sa vorbesc cu ea - nu ca sa-i mananc timpul pretios intreband-o de sanatate, ci ca s-o intreb despre pompele de insulina. La care asistenta-mi zice - "Nu stiu ce sa zic, ca e cam nervoasa azi" (?!?). Say what?! Sa-mi mai programez un drum de la Bucuresti la Ploiesti intr-o zi in care o fi ea calma, dar eventual sa ma grabesc pe drum, ca cine stie daca nu cumva i se schimba dispozitia intre timp si uite-asa oi bate drumul degeaba?

Si-i zic asistentei sa-mi lase un nr de tel al doctoritei, ca ea era singura care ma putea ajuta cu pompele. Si asistenta se uita la mine cu un repros care zicea "ce idei iti mai vin si tie, s-o deranjezi asa pe d-na doctor!" si nu-mi zice nimic. Dupa care, exasperata, ii explic ca vreau sa vorbesc de pompe, in pana mea, si ca nu plec pana nu intru la ea. Si asistenta zice "A...ok...hai ca ii zic ca vrei sa-i duci niste flori".

(stai ca acum mai numar nitel pana la 10, cand imi aduc aminte........asaaa.......)

Pe scurt, dupa ce am intrat la doctorita, imi zice ca nu stie prea multe despre pompele de insulina, ca s-a facut un curs in 2002, dar ca n-a putut sa ajunga la el. Trebuie sa se mai documenteze pe net. Mi-a dat o reteta de vitamine si a ramas ca mai citeste ea. Face cinste, cum ar veni.

vasilissa said...

ba, daca nu ar fi de plins in hohote, ar fi de ris. tot in hohote. doamne fereste!

Alina said...

Exact :) Asa ca mai un ceai de teci de fasole, mai o tinctura de afin, mai o scoarta, ca fac bine si la ten, si la pancreas.

Livia Gyongyosi said...

gizas.

vasilissa said...

te citai la mine pe blog, ca nu ma putui abtine. furt pe fata, cu alte cuvinte, ca nu-ti cerui voie inainte. dar na, sintem in romania, se practica pe scara larga si cu mize mult mai mari. :)

Alina said...

:)) Ah, daca glicemiile mari ar putea contribui la bugetul pe 2010!...

olahus said...

"Repere istorice ale Societatii Romane de Diabet (SRD)",

un umor involuntar, trist...

Alina said...

Involuntar m-as indoi ca e.... nu de alta, dar am avut - si eu, si o multime de alti oameni - atatea situatii penibile cu medicii din Romania de-a lungul anilor, ca na, nu prea mai e loc de involuntar, din pacate :)

zuza said...

Pompe de insulina se pun doar in Timisoara,la Spitalul judetean si la Cluj. Evident ca sunt gratis si pompele si consumabilele,dar trebuie sa te pui bine cu doctorul(e doar unu la TM si unu la CJ). Doctorul,nici unul dintre ei, nu are vreun contract cu statul,societatea de diabet,casa de asigurari,draci laci....are doar pile la firma care produce/importa pompele si-si fac parte-n parte.Nu stiu exact "contractul" lor,cert e ca trebuie sa fii din acele judete,sa te aibe sub stricta supraveghere,pt ca daca ai hemoglobina peste 6,iti ia pompa si te trimite acasa. Adica te tine pe hipo si dezechilibre glicemice,doar ca sa aibe el rezultate bune la analize si sa se laude ce bun este el,ca sa-l finanteze firma in continuare.
Singurii care vand pompe si consumabile sunt cei de la Romdiamed,dar la ce preturi au,mai bine nu.
Trimite-le e-mail celor de la Accu-chek Romania,explica-le ca vrei pompa,daca se poate,cum se procedeaza, cum si cine te finanteaza.
Eu am renuntat la gandul ca pompa e mai buna,din simplul motiv ca e incomoda,costa mai mult decat face si nu inseamna k poti manca orice,oricand. Regimul tot se tine.

mihaela said...

Firma care importa pompe se numeste Trustmed, acolo trbuie sa te interesezi la ce medic ai putea ajunge;
cat de spre SRD, laso balta, incearca Federatia, acolo sunt mai aproape de pacienti...

Cristian Guja said...

Stimată Dna Musatoiu,

Vă scriu aceste rânduri pentru că întâmplător (şi cu mare întârziere) am descoperit „articolul d-vs” Societatea Romana de Diabet , o dulceata de institutie! postat pe 2 Ianuarie 2010 pe „Sade Maia pe razor/Si citeste Kierkegaard!”. Vă scriu în dublă calitate, de medic diabetolog şi ca Secretar al Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.

Am fost mâhnit de aprecierile d-vs la adresa SRDNBM pe care le găsesc injuste şi o să vă explic de ce. Societatea Română de Diabet a fost organizată conform statutului ca o organizaţie profesională a specialiştilor în Diabet, Nutriţie din România. Scopul ei este promovarea progreselor ştiinţifice din domeniu (inclusiv prin organizarea de conferinţe şi congrese) în rândul medicilor diabetologi (dar şi de alte specialităţi) din ţară precum şi apărarea şi promovarea intereselor membrilor săi. Nu este scopul acestei Societăţi informarea publicului larg asupra progreselor ştiinţifice din domeniu. De altfel, cred că pe site-ul Baroului Bucureşti nu veţi găsi o pagină cu sfaturi juridice destinate publicului larg şi nici pe site-ul Asociaţiei Jurnaliştilor din România sfaturi adresate celor care vor să ceară un drept de replică sau să reclame un neadevăr scris în vreun jurnal. Informarea publicului larg asupra alternativelor terapeutice cred că ar trebui să revină altor Instituţii şi aşi include aici în primul rând Federaţia Română de Diabet care include pe lângă profesioniştii din domeniu (medici, asistente, educatori, etc.) şi Asociaţiile Pacienţilor cu DZ din România. De altfel, în ţări mai civilizate (pe care adesea le invocaţi), în primul rând Asociaţiile Pacienţilor pun la dispoziţia publicului larg, pe înţelesul tuturor, informaţiile privind diferitele opţiuni de tratament, sfaturi privind dieta, etc, etc.

Cele de mai sus nu înseamnă că SRDNBM rămâne insensibilă la nevoile pacienţilor noştri. Şi vă dau un singur exemplu. Anul acesta, au fost mari discuţii la MS privind instituirea unui sistem de coplată pentru medicaţia antidiabetică, inclusiv pentru insulină şi mai ales pentru analogii de insulină pe care îi folosiţi. Poate este inutil să vă spun că în multe ţări din Europa de Est, mai bogate şi mai civilizate decât a noastră (şi inlcud aici Polonia, Slovacia şi Ungaria), un astfel de sistem există, statul decontând 100% doar insulina umana „ordinară” (cea care se folosea acum 20 de ani). Ei bine, şi prin eforturile şi demersurile făcute de SRDNBM pe lângă factorii de decizie din MS şi Parlament, am obţinut ca acest sistem să nu fie introdus în România pentru medicaţia antidiabetică, cel puţin anul acesta (şi spun „cel puţin...” pentru că nimeni nu poate şti ce ne aduce viitorul în condiţiile reale de criză morală prin care trece ţara noastră).

În ceea ce priveşte „tehnologiile diavolului”, cred în primul rând că ar trebui să fiţi informată de către medicul d-vs curant. Iar dacă acesta nu este capabil sau refuză să vă trimită la un coleg mai priceput, sunteţi liberă în orice moment să vă alegeţi un alt medic care să răspundă cererilor d-vs. Şi ca să obţineţi o pompă de insulină, tot medicul d-vs curant ar trebui să vă îndrume către cel mai apropiat Centru Universitar (în cazul d-vs cred că va fi Institutul Paulescu din Bucureşti) unde există specialiştii care vă pot evalua situaţia medicală şi să vă includă la nevoie în programul naţional de prevenţie prin care puteţi primi o pompă de insulină


Va trimit continuarea mesajului meu intr-un al doilea comentariu, blog-ul d-vs nepermitand comentarii mai lungi de 4096 caractere

Cristian Guja said...

Stiamta Dna Musatoiu,

Va trimit mai jos si a doua parte a comentariului meu:

În ceea ce priveşte „tehnologiile diavolului”, cred în primul rând că ar trebui să fiţi informată de către medicul d-vs curant. Iar dacă acesta nu este capabil sau refuză să vă trimită la un coleg mai priceput, sunteţi liberă în orice moment să vă alegeţi un alt medic care să răspundă cererilor d-vs. Şi ca să obţineţi o pompă de insulină, tot medicul d-vs curant ar trebui să vă îndrume către cel mai apropiat Centru Universitar (în cazul d-vs cred că va fi Institutul Paulescu din Bucureşti) unde există specialiştii care vă pot evalua situaţia medicală şi să vă includă la nevoie în programul naţional de prevenţie prin care puteţi primi o pompă de insulină

Pentru corecta d-vs informare însă, vreau să vă spun totuşi că pompa de insulină nu este „încă” „remediul miraculos” pe care îl descrieţi pe blog-ul d.vs, inducând în eroare astfel şi alţi pacienţi. Din păcate pompa de insulină nu poate funcţiona ca un „pancreas artificial” după cum spuneţi. Este drept că ultimele generaţii de pompe de la MedtronicMiniMed (şi mă refer la modelul PARDIGM VEO) pot măsura glicemia înregistrată de un senzor cu implantare subcutanată (senzor care vine evident cu costurile suplimentare de rigoare, echivalente cu cele ale pompei de insulină în sine). Ea nu comandă însă automat descărcarea insulinei în funcţie de valoarea glicemiei. Este tot „efortul” pacientului de a socoti în funcţie de glicemia afişată de senzor, de cantitatea de glucide pe care plănuieşte să o manânce, de efortul fizic ulterior ş.a.m.d., ce doză de insulină trebuie să îşi administreze. Tot pacientul va comanda pompei (care lucrează ca o simplă seringă electrică) doza de insulină pe care vrea să şi-o administreze în final. Şi tot el va trebui să verifice peste 2.5 ore rezultatul glicemiei, iar dacă valoarea nu va fi bună să mai administreze un bolus de corecţie.

O pompă de insulină care să funcţioneze automat în funcţie de valoare glicemiei („pancreasul artificial” cum l-aţi numit”) nu a fost încă lansată pe piaţă. Sunt multe încercări experimentale şi cu toţii sperăm că ele vor apărea în viitorul nu prea îndepărtat (realist eu estimez intevalul până la acel moment la 5-10 ani). Şi chiar în momentul în care astfel de pompe vor apărea, nu veţi putea mânca orice, oricând şi orcât decât dacă vreţi, după cum spune un proverb, „să vă săpaţi mormântul cu dinţii”.

Desigur pompa are avantajele ei, în special în reducerea numărului de injecţii de insulină (în loc de 4-6 pe zi după cum aţi spus, inserarea unui cateter la 2-3 zile) şi în asigurarea unei mai mari flexibilităţi a programului de mese, cu o creşterea reală a calităţii vieţii. Aşi recomanda-o oricând celor care au abilitatea intelectuală de a o folosi corect, înţelegându-i însă limitele şi chiar potenţialele pericole.

La final, nu pot decât să regret că înainte de a scrie articolul menţionat mai sus, nu aţi avut minima deontologie profesională să contactaţi SRDNBM asupra acestui subiect. Poate aţi fi primit mai repede şi mai corect informaţiile de care aveaţi nevoie. Şi dincolo de cuvinte, pe unii dintre noi chiar ne doare şi ne preocupă soarta pacienţilor noştri.


Cu respect,

Cristian Guja
Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice „Prof. NC Paulescu” Bucureşti
Secretarul Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice

Alina said...

Domnule Guja,

In primul rand, va multumesc pentru timp si pentru informatiile prezentate. Dupa cum ati observat si dvs, acest text a fost scris in urma cu mai mult timp (un an). De la publicare si pana acum, am avut timp suficient sa ma consult cu mai multi medici si pacienti care folosesc pompa de insulina si sa aflu toate detaliile pe care le-ati expus si dvs mai sus. Ce pot spune acum e ca parerile dvs sunt indreptatite, cu unele exceptii.

Scopul publicarii acestui text a fost sa aflu mai multe despre cum functioneaza pompele de insulina, pentru a ma lamuri daca ar avea sens sa imi cumpar una sau nu. Concluzia a fost ca nu exista institutii care sa ofere informatii oficiale in acest sens, decat dupa multe insistente si timp pierdut. Exista cateva firme private care pot da informatii, dar institutiile de stat raman opace (dupa cum s-a putut observa si din informatiile incomplete pe care le aveam la momentul respectiv).

Medicul meu curant nu mi-a putut raspunde la intrebari nici pana in ziua de azi. Va multumesc pentru sugestia de a apela la un alt medic, dar avand in vedere ca in Ploiesti, orasul din care sunt, exista doar doi diabetologi, dintre care cel la care sunt eu inscrisa e considerat a fi cel mai bun, va invit sa judecati dvs.

Legat de activitatea Societatii, vreau sa va felicit pentru amanarea instituirii sistemului de coplata pentru medicatia antidiabetica. Este o reusita care, intr-adevar, are efect asupra diabeticului “de rand”. Referindu-ma insa la obiectivul Societatii de a-i informa pe medici vizavi de cele mai recente descoperiri din domeniu, beneficiul final al pacientului, din acest punct de vedere, e uneori egal cu zero. Pe pacient nu il intereseaza congresele si sedintele, ci doar informatiile prezentate simplu si eficient de catre specialisti. Cine e specialistul la care poate ajunge cel mai usor? Medicul sau. Cu toate astea, informatiile nu ii parvin nici prin intermediul institutiilor publice, nici prin intermediul medicilor curanti (ma refer acum strict la subiectul pompelor). Poate ca la Bucuresti lucrurile stau mai bine, dar ce ne facem cu ceilalti medici, respectiv diabetici din tara?

Un ultim detaliu, foarte important de altfel: spuneti atat ca, prin “articolul” meu, “induc in eroare si alti pacienti”, cat si ca nu am avut “minima deontologie profesională să contactez SRDNBM asupra acestui subiect”. Tin sa va informez ca textele publicate pe acest blog nu au statut de articole jurnalistice, nu sunt platita pentru ele si nu reprezinta parerea vreunei institutii. Sunt opinii personale si, cu voia dvs, sunt permise si prin dreptul la libera exprimare. Asa cum poate unii sunt fani Sudoku in timpul liber, eu prefer sa scriu din cand in cand pe acest blog. Asadar, nu cred ca trimiterea la “deontologia profesionala” isi are locul aici.

Toate cele bune si, nu in ultimul rand, sanatate!

Alina Musatoiu

Cristian Guja said...

Stimata Dna Musatoiu,

Va multumesc si eu pentru rapsuns.

Inteleg si accept punctul d-vs de vedere privind dreptul la libera exprimare si la faptul ca "juridic" textele publicate pe blog nu reprezinta nimic "oficial".

Cu toate acestea, cred in continuare ca d-vs ca si profesionist din presa, prin puterea cuvantului, aveti marea putere de a influenta in bine sau in rau pe multi dintre semenii nostri. Si din aceasta perspectiva, cred ca aveti o responsabilitate morala ca lucrurile sa fie prezentate corect, chiar in sfera "ne-oficiala" a blogului personal. Cand am spus ca induceti in eroare alti pacienti, m-am referit strict la ideea ca o pompa de insulina ar echivala cu o "vindecare a diabetului", ceea ce nu este valabil in clipa de fata.

In alta ordine de idei, in Ploiesti cunosc personal 6 medici specialisti de diabet si in Campina unul. Daca aveti nevoie de numele lor, imi gasiti adresa de mail pe site-ul Societatii de Diabet.

Va doresc si eu sincer multa sanatate si sa reusiti in continuare sa fiti un invingator in lupta cu aceasta nemiloasa afectiune.

Cu respect,

Dr. Cristian Guja

Ioana Toma said...

uite aici o alta dulcinica ca si tine care este prosspata posesoare a unei pompe http://cuburidezahar.blogspot.com/2011/08/pompa-de-insulina-primele-impresii.html

Alina said...

Multumesc frumos, Ioana! Am intrat, am citit postul, am comentat. :) Toate bune!