Pastrati Rosia verde!

Sustine Rosia Montana in UNESCO World Heritage

Thursday, October 1, 2009

Pisicaria

Bai, sa va zic. L-am visat pe pisoiu’ de la tara, Nemuritorul ii zic eu (asta fiindca maica-sa l-a parasit cand el avea o saptamana si acuma, cand cantareste cat un mar si inca ar trebui sa bea lapte, el roade la oase). Asa. Nemuritorul e urat ca un liliac, dar foarte, foarte simpatic in felul lui: are capul mare, e slab mort si are ditamai laboantele. O sa ajunga mare, poate chiar politician: a reusit sa iasa dintr-o lada pe care o acoperisem cu un capac, iar peste capac pusesem o oala plina cu pietre, tocmai ca sa nu poata sa il dea la o parte. Nimic nu-l poate infrange. La el, replica "I'll be back" e tot timpul valabila. Tocmai de-asta, Nemuritorul e lighioana mea de suflet, drept dovada ca azi noapte l-am si visat:

Se facea ca el era la fel de slab si de mic ca si in realitate. Fiind el asa mic si slab, pisicile mai mari faceau misto de el si ii dadeau cu laba in cap, ii furau mancarea si faceau cerc in jurul lui si il impingeau de una la alta. Dar era una, cea mai mare si mai rea, una neagra si grasa ca un pekinez. E, asta voia sa-i faca raul cel mai mare. Io n-am putut sa stau si sa ma uit, asa ca l-am luat pe Nemuritoru in brate si am incercat s-o alung pe lucrarea aia a diavolului. Asta, lucrarea, nimic! Se tot dadea la picioarele mele, incerca sa ajunga la pisoi, nu reuseam s-o alung nicicum. Asa ca am luat o hotarare eroica: s-o sutez. Cand s-a apropiat iar de mine, i-am plasat, asadar, un bocanc scurt, cu efect, iar dihania a zburat mieunand peste un gard. Zic catre pisoi: “Gata, am scapat de ea, acum poti sa break free”. Cand ridic iar capul, ghinion! Lighioana neagra se intorcea cu forte inzecite, dupa ce escaladase inapoi gardul si alerga nervoasa spre noi. Zboing! Al doilea sut. Pisica zboara iar, dupa care revine si mai determinata.

Atunci am inteles ca singura nu voi reusi. Mi-am luat prietenii care erau prin curte, i-am pus sa il tina pe Nemuritor si sa faca un culoar. La un capat al culoarului eram eu, la celalalt – pisica, masurandu-ne din priviri. La un semnal, pisica a tasnit spre mine, iar eu am pornit in fuga, agatandu-ma in viteza de prietenii mei, asa incat sa imi iau avant si mai mare. Cand am ajuns langa pisica, m-am sprijinit pe umarul cuiva din culoar, am sarit asa, cu incetinitorul, mi-am luat avant cu un picior si …zzzzz…baaa…aaa…aang!, am centrat-o pe pisica cu toate fortele pe care le aveam. Pisica a zburat asa de departe ca a devenit doar un punct mic, pe cer. Nu s-a mai intors. Binili a invins. Eu m-am intors la Nemuritoru si am trait fericiti pana la adanci batraneti. La adanci batraneti, m-am trezit.

Poate-ar fi bine sa mai ies din casa, nu?

15 comments:

Cora said...

Sa lesin de ras, nu alta =)))

Adrian Costea said...

:)))))))))
marfa maxima; ce scenariu, ce intriga, ce personaje, ce...., ce..., ce sa mai.
Eu am visat acum cateva luni ca beau bere cu Corina Chiriac. De-atunci sunt convins ca e tare de gashca. Mai ragaia, mai povestea, mai se scuza, mai lingea o suvitza de par cu aratatorul, mai trantea halba razand cu pofta, mai zicea ceva discret adica tot ce trebe.

Alina said...

:))) Corina Chiriac e un vis perfect!

vio said...

bă, ce mişto ai scris. daca eram în locul tău, în perioada asta cât ai stat pe acasa, aş fi scris încontinuu.

Alina said...

pai nu tine de mine, tine mai mult de starea pe care o am/inspiratie etc etc. Am observat ca cele mai misto chestii ies atunci cand va scriu voua :) Voi imi inseninati viata, imi luminati ziua, voi sunteti farul meu din Alexandria, catelul meu politist care imi arata calea etc etc :)

Adrian Costea said...

baza, temelia, , fundatia, soclul, fundamentul si postamentul

Alina said...

:)) si sa nu uitam de panglica cu tricolor, ca ne-o fi si ea de folos candva

vio said...

:))) a venit primaaaaaaavarrrraaaa

Alina said...

zi-le, valericaaaa!!

Pompiliu said...

Ar fi cazul sa mai lasi serviciul, sa mai dormi si tu putin si sa visezi din nou pentru ca, intre timp, Nemuritorul a mai crescut, s-a si ingrasat putin si, ce-i mai important, i-am adus-o si pe bunica-sa langa el. Asa dar, nu mai e singur, il pazeste cineva si ai scapat de grija de-al mai proteja tu. Cu prima ocazie, cand o sa ajung pe la tzara o sa-ti trimit o poza "actualizata" cu el.

Ana said...

Foarte tare, frateee! :-)

ora25 said...

:D :D mi-ai frânt inimile, cu una ţineam cu pisica, cu cealaltă cu Nemuritorul şi de câştigat ai câştigat tu! nu există dreptate pe lume!

Alina said...

:)) Inca o inima la doamnaa!..

ora25 said...

:)) a crescut la loc, parcă puţin mai mare aşa, mai de 'doamnă'!

Alina said...

cu palarie de fetru cu tot :)