Pastrati Rosia verde!

Sustine Rosia Montana in UNESCO World Heritage

Thursday, May 28, 2009

Gata si cu ultima sansa de a parea intelectuala :)

Azi am fost la oftalmolog. Chestia pe care-o stiam e ca port ochelari de vreo 10 ani. Chestia pe care n-o stiam, pana azi, e ca de vreo 3 ani ii port degeaba.

Zice-se ca, din varii motive, dioptriile se pot schimba, in timp, cu de la sine putere. Bun, si asta pot sa-nteleg. Dar ce nu inteleg e cum a putut ca treaba asta sa treaca neobservata timp de vreo 3 ani, avand in vedere ca merg la oftalmologi cel putin o data pe an? Aveau ceva in ochi, sau ce?

Ce-i drept, un doctor mi-a mai zis la un moment dat ca degeaba port ochelari, dar avea cam 70 de ani si nu stia niciodata unde ii sunt pixul, topul de retete sau stampila. Nu stia nici cum se porneste aparatul cu care trebuia sa mi se uite in ochi. Drept urmare, chiar daca mi-ar fi dat diagnosticul ca am fost la Camera Ascunsa sau oricare alt diagnostic, tot mi-ar fi venit greu sa-l cred. Dar uite ca l-am banuit degeaba :)

Acum ce sa mai zic? O sa-mi para rau dupa "aragaz cu patru ochi", "biciclisto", "sticle-n ochi" si alte nume de alint de care m-am bucurat pana acum :) O sa-mi lipseasca si sentimentul de cartita, dupa consulturile cu atropina (da, da, fostii mei frati intr-ale dioptriilor, stiti voi despre ce vorbesc :) ). Si n-o sa mai pot nici sa impresionez masculii, stergandu-mi enigmatic si senzual lentilele.

Dar e si o parte buna: si azi am invatat, nu-i asa, un lucru nou. Cum ar veni, nicio masa fara peste.

5 comments:

Anonymous said...

Ăsta e semn bun, nu? Mă bucur pentru tine. Cred că o să cumpăr mai mult peşte...

Livia Gyongyosi said...

si cu asta, s-a dus misterioasa putere de atractie a drosofilei. ai un goblen (de facut) de la mine!

Alina said...

Domnule, tot timpul cand iti vad poza cu gaina am senzatia ca e de fapt un rus cu o cusma in cap, care se uita printr-un geam inghetat. Sa mai las hameiul?

Alina said...

@ aristocle: e semn bun, da, acum incerc sa ma dezobisnuiesc sa imi mai ridic ochelarii :)

Livia Gyongyosi said...

lasa-l unde stii tu. la locul nostru. eu o sa las butoaiele. goale, of course.