Pastrati Rosia verde!

Sustine Rosia Montana in UNESCO World Heritage

Sunday, May 25, 2008

Iamma-iamma-ia mai stati un pic cu fata la noi

De cateva luni am tot asistat la niste concerte penibile de-ale unor trupe romanesti. Cand zic penibile, includ si pregatirea lor pentru concertul respectiv, si felul in care isi trateaza spectatorii. Daca astea sunt problemele mai mici - care ar putea fi cumva rezolvate, problema principala mi se pare faptul ca, in general, 'artistii' romani nu stiu cand sa se opreasca.

Concret:
Concert Vita de Vie, club Fabrica. Nu mai stiu data exacta, acum vreo doua luni. La ora la care trebuia sa inceapa concertul, maestrii nici macar nu ajunsesera la club,deci concertul incepe cu vreo doua ore intarziere. "Ai platit bilet, fraiere? Nu-i nimic, mai asteapta". La prima melodie, dupa vreun minut si ceva, concertul se intrerupe de tot, din motive de sonorizare. Asta nu ar fi o problema, ca baietii macar au avut bunul simt sa cante live. Dar nicio scuza fata de public, care daca tot asteptase doua ore in plus, mai putea sa astepte cateva minute. S-a mers pe ideea "noi nu mai cantam si daca nu rezolvati problema, ne luam jucariile si plecam". Repet, faptul ca nu vrei sa canti daca nu ai conditii bune e ok, dar nu si ignorarea totala a vreo 200 de oameni care platisera ca sa te vada.

Bun, dupa ce reincepe concertul, monstrul sacru al emisiunii "Megastar" - Adrian Despot - ii da inainte cu melodiile recente, in stil lacrimogen, ca am inteles ca prind. Vocea lui este subtire si merge pentru piesele rock mai agresive, unde poti sa urli versurile si nu se prinde nimeni ca pe scena sta de fapt mickey mouse. Ca dovada ca, la concertul de atunci, cel mai bine au prins piesele vechi, de pe "Fenomental" si "Exxtra" si care au fost oricum cam 70% din toate melodiile cantate in seara aia. Cum 70% a fost si statul lui Despot cu spatele la public, chestie care pare usor cam emo pentru cineva care are vreo 30 de ani. Eu nu inteleg chestia asta: ok, canti cu ms-dos-ul, dar chiar trebuie sa-ti si tratezi fanii la fel? Am plecat cu acelasi gust pe care mi l-a lasat si OCS in Fire, cand intre Amariei si microfon exista o sincera relatie de masochism. (apropo, la scurt timp dupa, am vazut si filmuletul concertului lor de la Iasi, unde si concertul, si Amariei au fost la pamant. Al doilea, la propriu, din motive obiective de droguri. Foarte misto reactia spectatorilor care, desi a fost cam neanderthaliana, a fost pe masura prestatiei OCS)



Un alt exemplu de oameni care se tin cu dintii de numele lor muzical ar fi Iris. Stiu ca au multi fani, si eu m-am numarat printre ei si-mi plac multe din melodiile lor vechi, dar cred ca ar fi trebuit sa se lase de muzica de-acum vreo 5 ani. Am senzatia ca Minculescu nu mai face fata nici fizic, nici nu-l mai tine vocea. Asta nu-i o rusine, dar mi se pare de bun simt sa nu intaresti senzatia asta la fiecare concert sustinut.

Cand am zis ca unii artisti nu stiu cand sa renunte, ma refeream si la oprirea unui concert sau a unui turneu atunci cand stii ca nu poti sa-l sustii cum trebuie. Nu inseamna sa te lasi de cantat pentru totdeauna (in unele cazuri), ci pentru o luna-doua-trei, cat ai nevoie ca sa-ti revii. Poate ai probleme cu corzile vocale. Poate esti racit sau obosit fizic sau psihic de la prea multe concerte si simti nevoia sa te odihnesti. Nu inteleg de ce multi de la noi nu fac asta si aleg, in schimb, sa tina un concert de mana a doua. Evident, "pentru bani" e raspunsul. Dar nu te gandesti ca e posibil ca eu, ca fan, sa vin sa te vad si dupa aia sa-mi soptesc in barba, la sfarsitul unui concert plin de falseturi, ca nu mai dau bani ca sa te vad a doua oara?

E cazul trupei Luna Amara, care a cantat acum circa o luna la Clubul Taranului. Acum vreo trei ani eram in stare sa merg 8 ore pana la Cluj ca sa-i vad cantand, imi placeau foarte mult. Dar dupa concertul asta, in care solistul Nick i-a lasat cand pe Mihnea, cand publicul sa-i tina locul atunci cand vocea il lasa sedus si abandonat in mijlocul notelor inalte, am zis ca nici n-o sa mai platesc vreun bilet ca sa-i vad doar pe ei. Fiecare are zile proaste, da, doar ca povestea cu falseturile s-a repetat si in alte concerte, mi-au zis niste prieteni. Probabil e vorba de lipsa de repetitii sau de prea multe tigari, habar n-am si nici nu e problema mea, ca (fost) fan. Stiu doar ca "intr-o tara normala", vorba lu' Guerrilla, cand platesti un "serviciu" (in cazul asta, un concert), e normal sa primesti calitatea pe care ai platit-o. Da, se intampla si la case mai mari - cum a patit-o si Amy Winehouse, care a ajuns pe scena cam "prafuita" si au trebuit s-o scoata de acolo, c-o huiduia publicul - dar nu-i o scuza, mai ales cand asta se intampla de nu stiu cate ori.

Ca si-n cazul politicienilor sau a medicilor care asteapta spaga, avem si artistii pe care-i meritam. Noncomercialii care inca mai fac muzica de calitate in Ro sunt prea putin cunoscuti aici, e cazul celor de la Al Jawala, Altar, Butterflies in my stomach si probabil multi altii de care n-am auzit. Nu de gusturile mele e vorba aici, ci de atitudinea trupelor. Momentul in care incepi sa nu-ti mai respecti publicul - prin vorbele pe care i le adresezi, prin calitatea muzicii si prin implicarea pe care o arati pe scena (unul din motivele pentru care Altar mi se par de "mare angajament" e faptul ca baietii canta la fel de motivat si pentru 50 de oameni , si pentru 500) - e primul pas pe toboganul destramarii trupei respective.

5 comments:

Irina said...

Concertul Vita de Vie a fost pe 6 aprilie, iar Luna Amara au cantat la MTR... pe 18 aprilie, cred, pentru ca pe 19 am fost, daca iti aduci aminte, la Kumm, in Suburbia :).

Cam multe concerte ratate, zic, pentru ce fumuri au domnii artisti.

Multam fain ca mi-ai dat de cetit. Mai trec pe la tine:)

Alina said...

Mamicule, tu ai o agenda rabatabila la fiecare concert la care mergem, o tii palmata, cum de tii minte datele? :)

Toata supararea mi-a venit dupa ce am venit de la concertul Anathema, care a fost excelent - si ca sonorizare, si ca prestatie, si atitudine, tot ce vrei. Si m-am gandit "cum se poate, mai frate, ca unii sa cante 20 de ani si sa fie plini de bun simt si de umor si de autoexigenta - drept dovada ca au rezistat atat", iar la noi, la concertele live, iti vine sa-i iei tu o bere aluia de pe scena, numai sa-i astupi gura cu ceva..

PS - o cronica misto la Anathema aici - http://www.rockxpress.ro/cronici/anathema_un.html

Irina said...

Eee... Fireste ca-mi notez undeva, doar n-oi tine minte totul pe de rost? :)

M-am gandit eu ca te-a starnit ceva de-ai scris cu atata obida... Si, daca tot te-ai pornit, scrie si de Anathema. Stiu ca e greu sa scrii despre lucrurile care-ti plac, dar incearca :).

Uitai o chestie: in Suburbia au cantat si Luna Amara, daca-ti amintesti... Dupa soarecii aia de pe Smardan, am retinut si omuletii de pe scena. Cam tristi, zic :).

1calator said...

altar canta mereu cu acelasi angajament.. si totdeauna la fel de prost. altfel zis, probabil ca angajamentul e singurul lucru care ii salveaza :)
am putea gasi, sunt sigur, exemple mai bune de artisti seriosi.

Alina said...

N-am zis ca nu ar mai fi si alti artisti 'seriosi' - un prieten ma tragea de maneca zilele trecute, ca am uitat de Byron si-avea dreptate. Acuma...ar fi normal sa dai si zici de ce crezi tu ca Altar canta prost. Asa, si eu pot sa zic in continuare ca sunt misto ca asa cred eu, dar n-am rezolvat nimic fara niste argumente.