The Chemicals between us

Daca pentru Pink Martini am salivat in zadar, ca n-am reusit sa ajung, la Chemical Brothers a fost cel putin interesant. La ora 22.00, cand am ajuns, sala polivalenta era pe jumatate plina; public semi-fitos (nu mai stiu cine zicea ca asta e trupa pentru PR-isti :) ), nu prea agitat. A fost primul spectacol la care deschiderea a durat mai mult decat concertul in sine: 3 ore de "deschidere", 3 DJ anonimi (recunosc, in afara de Tiesto si Internullo, pentru mine capitolul asta e cam inchis) care, la un moment dat, au inceput sa fie fluierati, fiindca nu ne mai dadeam seama daca am venit in Twice sau la Chemical Brothers.
Pe la ora 1 a.m, cu urechile flenduri si semi-adormita dupa 3 ore de tutzi-tutzi, i-am vazut aparand pe scena si pe cei doi, care au avut un show de chirurg: rece, calculat, fara nicio interactiune. Nici macar "Buna seara", comunicarea cu publicul reducandu-se la cateva aplauze. Show-ul in sine, insa, a fost impecabil: coordonare perfecta a imaginilor de pe ecranul gigantic cu sunete demne de "Star Trek", lasere, efecte electronice. Foarte faina imbinarea dintre sunetele electrice/non-emotionale/de masinarie si mesajul "I need you to believe in something", in timpul melodiei perindandu-se pe ecran o calatorie virtuala prin toate formele de credinta - biserici ortodoxe, catolice, moschei, sinagogi. Apoi sunetul strident, dureros, de bormasina, de metal taiat, in timpul caruia, pe ecran, pluteau diafan conturul unei femei umplut cu nori sau fluturi albastri.
Concertul a tinut doua ore, au inceput cu "Hey boy, hey girl". Dupa cum spuneam, pentru genul lor, au facut un spectacol foarte bun. Am simtit doar lipsa comunicarii si, la un moment dat, oboseala din cauza repetarii ritmurilor, mai ales dupa celelate 3 ore de "deschidere":)
Oricum, a fost un experiment bun, n-am mai fost la un concert de muzica house sau electronica pana acum, m-am holbat ca la o specie noua, privindu-i pe houserii ecstasy-ati. In general, a fost un pic ca un documentar Discovery nesubtitrat, avand in vedere ca uneori nu intelegeam ce caut acolo. Dar e bine, e bine.